Sistemul global de distribuție canină

și cum am devenit victimele lui

ieri dimineață în timp ce îmi făceam cafeaua, o aud pe yume că se întoarce de la plimbare cu cățelul. când mă duc să o întâmpin, îl zăresc nu doar pe goku, dachshund-ul nostru, ci și o grațioasă akita inu care vine spre mine să mă lingă, de parcă nu mă mai văzuse de câteva luni bune.

ce-i drept, mă întâlnisem cu ea lângă bloc cu o seară înainte când, în timp ce mă rugam goku să facă caca mai repede că înghețăm amândoi, m-am supărat crezând că va trebui (iar) să ne ferim noaptea de tot felul de câini mari care hălăduiesc în - noul nostru - cartier.

se pare că se plimba prin cartier de câteva zile - sau cel puțin asta a aflat yume de la vecini, încercând să-i găsească îngrijitorul. nu i l-a găsit. am dus-o la veterinar să-i verifice cipul - nu are cip. s-au postat câteva anunțuri, s-a share-uit masiv, îngrijitorul pare că nu o prea caută.

bănuiesc că este vorba de un îngrijitor, pentru că acum câteva săptămâni a pozat tata în cartier un băiat cu o akita (cel puțin asemănătoare), de la depărtare, ca să-mi arate ce drăguță e și, mai mult decât atât, cât am plimbat-o prin oraș pe la veterinar și la pe la petshop, avea tendința să meargă către bărbați care stăteau lângă mașinile lor.

în drum spre pet-shop

sper ca bănuielile noastre să nu se adeverească și să nu fie un cățel abandonat, fix în perioada asta când temperaturile au scăzut sub zero grade. tot la fel, sper ca fostul îngrijitor să o găsească (sau să se lase găsit), pentru că n-aș vrea ca cineva să-și petreacă sărbătorile gândindu-se la cățelul lui pierdut.

dacă nu, urmează să o păstrăm.

mai sper și că zilele cât a stat afară nu i-au cauzat vreo viroză sau pneumonie, dar asta o să aflăm cât de curând la a doua vizită la veterinar.

până una alta, avem în grijă o akita. sistemul global de distribuție canină pare că funcționează și de sărbători. ne doream încă un cățel - așa "de casă nou" -, dar nu ne-am gândit niciodată la o akita inu - eu înclinam mai mult spre o femelă basset hound, o leneșă ca mine și care - mai ales - să și stea cu mine deoarece goku, de când a apărut yume în viața lui, e "mommy's boy". eu sunt umanoid de rezervă.

Akita și Goku

am vrut să scriu ceva mai politico-(pseudo)filozofic pentru final de an, dar am zis să vă povestesc această întâmplare.

veterinarul a spus că are puțin peste 2 ani jumătate. încă nu ne-am hotărât ce nume să-i punem, o strigăm în toate felurile, sperând să nimerim numele ei vechi.

nu le am cu urările. o urăsc mai ales pe aia cu “să ți se împlinească tot ce îți dorești!” — groaznic blestem! să ne auzim cu bine în 2026, pe unde ne-om mai auzi.