Opinia Publică, la fel ca Femeia, nu există. [NP160424]
Boții lui C.G sunt la fel ca sondajele lui N.D
după ce în turul 1 anulat sondajele electorale au fost impotente la mimarea (în sens de mίmesιs) opiniei publicului, influențată în mod masiv de mijloace alternative, para-legale, de promovare, în acest tur 1 reluat asistăm la un exces statistic.
apar sondaje contradictorii în fiecare zi. în turul doi va intra ba Ponta, ba Crin Antonescu, ba Nicușor, ca să se bată - invariabil - cu George Simion.
însă dacă este să tragem niște învățăminte - aproape - sociologice din primul tur de anul trecut, trebuie să ne uităm la motivele pentru care există o discrepanță între Opinia Publică și opinia publicului și cum această discrepanță este instrumentalizată, pe atât de abil, pe cât de străveziu, în favoarea unui candidat sau altul.
diferența dintre cele două opinii conține în sine o diferanță (if I may…) care ne suprinde mereu la aflarea rezultatelor, dar mai ales la interpretarea lor, lucru observabil în faptul că încercările de a da sens rezultatelor electorale se înmulțesc, devin mai stufoase și mai bogate mai ales după încheierea alegerilor. cu alte cuvinte, pentru cei care cred că circul se va fi terminat în momentul în care turul 2 va fi încheiat, am o veste proastă.
but I digress…
Opinia Publică, la fel ca Femeia, nu există.
ce vreau să zic, în încercarea mea asiduă de a enerva pe toată lumea?
în ciuda faptului că Bourdieu ar face o sincopă auzind că cineva îl asociază cu Lacan, nu putem să nu vedem conexiunea conceptuală dintre cele două afirmații. ba chiar istorică, Bourdieu formulează teza sa în ‘72, iar Lacan consolidează ideea sa în Seminarul XX: Encore, ținut între ‘72 și ‘73. Lacan fiind foarte atent la discursul intelectual al epocii, recicla, ironiza și parafraza foarte des afirmații sau discursuri ale unor intelectuali francezi contemporani cu el. sau, poate, it was just in the air.
la fel cum, pentru Lacan, Femeia (cu F mare) - care nu are nicio legătură cu biologicul - este un ideal fantasmatic generat în spațiul simbolic patriarhal (deci modernitatea capitalistă par excellence), Opinia Publică este o ficțiune metodologică, o construcție mediatică și ideologică. ambele conțin în ele o promisiune a totalității și a transparenței, dar sunt imposibil de realizat în plan simbolic, însă fantasmele lor produc efecte reale, palpabile, structurante.
la fel cum Femeia scapă simbolizării totalizante, iar acest lucru atrage dorința, o organizează și o frustrează (în sens analitic), Opinia Publică, niciodată egală cu opinia publicului, devine obiectul central al întregii mașinării simbolice a democrației. ambele sunt operante în Real și produc comportamente.
pornind de la discrepanța dintre Opinia Publică și opinia publicului, experiența turul 1 ale cărui rezultate au frustrat pe toată lumea ne demonstrează cele de mai sus. mai simplu spus, turul 1 anulat ne demonstrează că sondajele nu reflectă, ci încearcă să creeze opinia publică, pentru că formulează întrebările, limitează răspunsurile și forțează un răspuns unificat din partea indivizilor.
Le désir, c'est le désir de l'Autre. (Ecrits)
mai mult decât atât, această Opinie Publică intră într-o relație dialectică cu opinia publicului, fiindcă ea se prezintă ca Celălalt (le grand Autre) și se impune ca instanța care conferă validarea dorinței politice.
problema pe care a observat-o dispozitivul electoral hegemonic este că în primul tur Opinia Publică s-a construit informal, para-legal, pe TikTok - în afara canalelor instituționalizate de producere a consensului. ce spuneau votanții lui C.G când erau intervievați în fața secțiilor de votare? “Am votat cu C.G pentru că am văzut pe TikTok că toată lumea votează cu el.” cu alte cuvinte, validarea dorinței politice prin Celălalt, adică Lumea de pe TikTok.
asistăm în acest tur 1 reluat la mutația de la manipularea informală prin rețele sociale la manipulare formalizată prin instrumente de legitimare simbolică.
ceea ce au făcut boții pe TikTok, prin colonizarea afectivă și algoritmitcă a feed-lui, fac acum anumiți candidați prin sondajele comandate: colonizează spațiul simbolic al discursului legitim, nu prin convingere, ci prin acumulare, prezență și saturație. dacă în turul 1 anulat aveam parte de o manipulare informală a percepției (opinia publicului), cea de-a doua este o manipulare formală a realității politice (prin Opinia Publică).
așa cum boții de pe TikTok dădeau impresia că Celălalt (Lumea, Electoratul, Diaspora, Românii-Săturați-De-Sistem) iubesc un candidat, la fel sondajele repetate și deformate vor să ne dea senzația că un candidat este deja preferatul Publicului.
suntem chemați la luptă nu împotriva unui real politic, ci împotriva unei fantasme proiectate în Celălalt: “dacă nu mă susțineți, Ponta intră în turul 2”. dacă nu suntem naivi și luăm rezultatul primului tur în serios, vedem că această chemare la luptă se bazează pe o construcție imaginară (sondajul ca Opinie Publică) care încearcă să structureze dorința alegătorilor în jurul unei angoase.
anxietatea unui tur 2 între Simion și Ponta este o construcție imaginară: o fantasmă colectivă care creează o presiune simbolică, exact cum algoritmul TikTok crea presiune afectivă. alegătorii nu mai aleg - sau nu mai au ce să aleagă - pentru că trebuie să se alinieze unei dorințe presupuse - dorința Celuilalt, a Sondajului, a Opiniei Publice.
după ce a pierdut susținerea partidului în virtutea acestor sondaje, Lasconi a spus (parafrazez): “ei folosesc aceste sondaje ca să influențeze opinia publică”. și în stupiditatea ei, Lasconi are dreptate, dovada că fix ce aruncăm la gunoi (candidatul abandonat) ne sugerează adevărul: Opinia Publică este (prin sondaje, conferințe panicarde etc) construcția care, în timp ce samplează din opinia publicului, modelează - că vrem, că nu vrem, în relația ei dialectică cu - fix opinia publicului.
și mai este ceva, mereu mai este ceva…
ceva care devine structural necesar în arhitectura acestor alegeri: prezența constantă a candidatului suveranist, izolaționist, antieuropean (de fapt, în linie cu post-fascismul care domină UE) în turul doi. Simion este, în același timp, amenințare și garant al ordinii.
toți vor, de fapt, să se lupte cu Simion.
pentru că la fel cum dorința (de orice fel) se constituie în raport cu dorința Celuilalt, “amenințarea” devine ceea ce marele Altul semnalează ca “de neacceptat” și paradoxal, această amenințare structurează spațiul a ceea ce este acceptabil.
fără extrema dreaptă, centrul nu ar mai avea niciun punct de sprijin.
Simion este în același timp amenințarea care trebuie înfrântă și figura care face posibilă înfrângerea. prin el se coagulează centrul, se justifică alianțe imposibile, trădări, se disciplinează discursul. fascismul, în această formă electorală, nu mai este contestat, ci instrumentalizat, căci devine garantul unei ordini fragile, figura ideală care dă sens votului și direcției.
poate de aceea Simion e nelipsit din turul 2 și de aceea ni s-a părut o bazaconie afirmația lui Crin Antonescu: “eu cred că în turul 2 vom fi eu și dl Nicușor Dan”. efectul pervers este că discursul fascist devine indispensabil pentru a menține coerența conservatoare și astfel devine normalizat prin omniprezența lui.
dreapta conservatoare își formulează poziția și atuul nu printr-un proiect propriu (ideologic, candidații sunt aproape la fel), ci prin delimitarea de o groază presupusă comună: suveraniștii de care ne-am săturat, dar fără de care nu mai știm ce suntem.
în acest mod, discursul (post-)fascist este integrat, metabolizat și folosit ca fundal retoric, fără să mai fie condamnat, ci utilizat: pentru a speria, pentru a mobiliza, pentru a disciplina, pentru a neutraliza orice opoziție reală, căci orice critică la adresa “dreptei acceptabile” devine suspectă de complicitate cu “dreapta inacceptabilă”.
pe lângă că propun o manipulare acceptabilă, formală a opiniei publicului, sondajele astea mai fac ceva și anume să reitereze această logică: iată-l pe Simion, din nou în turul 2, ca și cum acolo i-ar fi locul. iar odată acceptat acolo, îi acceptăm și limbajul, și poziția, și prezența - ca pe o realitate care nu mai trebuie contestată, ci doar administrată.